Archive for the 'Uncategorized' Category

11
Mar
13

I thought I’d come… bye

Imagine

Asta e postarea ultima de pe wordpress. Tot ce incepe trebuie sa se si termine. Sau sa beneficieze de un nou inceput. Ideal ar fi sa fie unul matur, asumat, public si vocal. Bloguri poate scrie oricine, sub protectia unui anonimat deplin. Pe blog am intalnit cele mai frumoase persoane din lume. Persoane sub incidenta carora inca ma regasesc, acum, dupa aproape 10 ani de cand mi s-au itit literele din tastatura pe dashboard.

Le multumesc din inima ca mi-au permis sa le aflu. Sa vorbesc cu ele. Cu unele sa stau fata in fata pe o strada mica din Bucuresti si sa ma minunez de cantitatea de frumos fizic si psihic pe care o detin. Iar fata de altele sa ma pozitionez culcata, pe sufletul lor surmenat, jucandu-ma cu tic-tac-ul inimii lor mari, imense… 

Voi lua o lunga pauza. De reflectii. De facut curatenie. Ca tot vine primavara. In consecinta,  incepem renovarea. Si da, cum spuneam mai sus, poate un nou inceput. Cu ambitie. Cu capul limpede si mainile agile.

Las ca P.S. poezia mea preferata, a doamnei Sylvia Plath. Intelegeti voi de ce…

I shut my eyes and all the world drops dead;
I lift my lids and all is born again.
(I think I made you up inside my head.)

The stars go waltzing out in blue and red,
And arbitrary blackness gallops in:
I shut my eyes and all the world drops dead.

I dreamed that you bewitched me into bed
And sung me moon-struck, kissed me quite insane.
(I think I made you up inside my head.)

God topples from the sky, hell’s fires fade:
Exit seraphim and Satan’s men:
I shut my eyes and all the world drops dead.

I fancied you’d return the way you said,
But I grow old and I forget your name.
(I think I made you up inside my head.)

I should have loved a thunderbird instead;
At least when spring comes they roar back again.
I shut my eyes and all the world drops dead.
(I think I made you up inside my head.)

04
Sep
11

Buna, spaceboi

Sunt Ariadna. Rezolv puzzle-uri in maxim cinsprezece minute, anagrame in zece, spanzuratori in trei si pe tine te ghicesc intr-un minut.

Stiu ce esti.

Esti personajul negativ din visele mele. Uratul. Schimonositul si perversul. Esti unica celula care, atinsa de un mutagen, se umfla inauntru ei insesi si se transforma malign. Esti catatonia din somnul delta si catalepsia din cosmaruri. Stii cum miroase in sectiile de reanimare din spital? A pungi cu puroi, medicamente, urina si frica? Asa mirosi tu si, oricate compoturi de mere, banane coapte, spray-uri Fa si supe calde ar aduce rudele la capataiul bolnavilor, tot mirosul tau de scarnavie persista.

Te-am recunoscut chiar si in jamais vu jamais connue-urile pe care le experimentam, obnubilata. Cand veneai la mine, cu halatul alb, eu in camasa alba, si le ordonai asistentelor sa mareasca dozele? Si stii cat de frica mi-era de tine, asa gigant alb cum erai, cu mainile tale gulliverice si ochii ca doua genuni?…

Stiu ce esti si ce vei fi fost mereu, repetitiv si rasturnat imens in epoci si evuri. Am scotocit prin piramide si te-am smuls din sarcofage si obiecte de cult. Zaceai rasturnat la demisolul mormintelor vechi (stii ca atunci se credea ca mortii merg cu picioarele in sus pe lumea cealalta si, tocmai de aceea, cei dragi asezau in preajma defunctului toate obiectele personale ale acestuia cu susul in jos, josul in sus…).

In fiecare grad din cele 360 te vad prin 360 de hublouri, cum desenezi alte hublouri in fiecare din cele 360 de grade in al caror varf te afli. Si in acest nesfarsit caleidoscop de himere, te identific, unic si autentic, in fiecare tu-din-tine si in fiecare tu ma asamblez si eu. Imi vad mainile cum mi se leaga nefiresc de talpi, iar ochii mi se cuibaresc in palme. In tine sunt ciunga, muta, oarba si nepunticioasa.

Cum sa nu te stiu?

Te stiu dinainte sa fiu ciunga, oarba si neputicioasa in tine. Dinainte sa imi vad mainile cum mi se leaga nefiresc de talpi, ochii de palme. Dinainte sa vad. Dinainte sa am talpi, ochi, palme.

Ti-am spus vreodata cat de mult de iubesc?

25
Ian
11

Semper fi…

Te-am regasit, printre toate Jezebel-ele. Tu, femeie casta si imaculata, tu mi te-ai dat privirii si simturilor toate.

„Let me lay by ur side, baby, suck u dry, highway you, curb you silly, start riots in you holdyousmackyoukissyou aaarrrgh!”

(said Joseph, boning her)

„M-ai regasit, printre toate Jezebel-ele. Eu, femeie casta si imaculata, eu mi te-am dat privirii si simturilor toate”

(said Mary, touching her humps, her humps her humps her humps…)

23
Sep
10

B&W

Această prezentare necesită JavaScript.

Ages…

August 2010- Mamaia&Sinaia by Hoefora

26
Iul
10

Red and blue and white and yellow (draft)

S. şi H. statuseră la coadă la bere cam douăzeci de minute bune. Acum deja apusese soarele şi se întorceau la hotel, fiecare cu câte două pahare de bere în mână, râzând ca două apucate, cu paharele de bere pe trei sferturi băute. Aveau  damf de alcool şi tabac, iar veselia le ieşea din piept. Ochii a lor păreau faţetaţi precum două kooh-i-noor-uri şi inimile lor erau doi şerpi cu clopoţei.

S. ţinea într-o mână cheile unei camere obscure de hotel ieftin, cu pereţii jupuiţi şi perdele rupte, toaleta mânjită cu mizerii şi salteaua de pat urât mirositoare. Fetele suciră cheia în uşă şi intrară în oribila cameră.

El era acolo. Cuminte. Cu raze. Cu zâmbet. Era îmbrăcat în pantaloni roşii, din velur, tricou in dungi orizontale şi pantofi albaştri.

S. şi H. începură a chicoti, aruncând paharele de plastic din mâini şi alergând spre el, pocnind din degete şi bătând din palme. În două secunde parcurseră toată camera, până la marginea patului, unde le aştepta, blând ca un soare.

S. luă o faţă serioasă şi îşi apropie obrazul de urechea lui. Buzele ei şuierară câteva cuvinte obscene, la auzul cărora el pufni în râs. Fata se retrase, lăsând-o pe H. să îi smulgă tricoul dungat de pe el. El zâmbi stingherit, acoperindu-şi cu palmele sfârcurile roz, copilăroase şi mirate.

S. îl sărută lung, mângâindu-i gâtul fin, cu velus parfumat a vanilie. H. îi luă mâna dreaptă într-ale ei, petrecându-şi limba pe fiecare falangă. El tremură şi căzu pe spate, rupându-se de gurile lor înfometate. S. se aruncă asupra vintrei lui, mângâindu-i şoldurile prin pantaloni.

În câteva secunde, trupul lui zăcea gol, în aşteptare, pe patul murdar. Iar fetele începură dansul, mângâindu-i părul creţ şi inflorescenţele…

06
Iul
10

Volemic fairy

zuza zana zanatica zumzaie zornaitor…

Isi pune o palarie de paie pe cap, cu un plaman atarnand de cosul pieptului fluorescent, la tete en bas, alltremblesallswish… si pleaca sa vanture de nebuna bulevarde si baruri obscure. Isi pune ruj burgundy, pe care il poarta ca o burgheza, la tete haute, allcockyallselfaware.

Si, in ganguri ireparabil mucegaite, cu tarfe vestede mulate de pereti, ca picturi rupestre, ea-si plimba trena cu flori absurde, la tete aux etoiles, allqueenallsavegelyravished.

(pt. Creatrix)

(Later edit): Isi pine o pulurie de puie pe cap, cu un pilmon atirnind de cosul pieptului…

Fumeaza lent o tigara si afirma ca lentoarea e normala si dumnezeiasca, daca ar crede in moaste si dogme. Si zic „da”, si ma pierd in cantecele ei cu emasculati si, prin peephole-ul montat pe maginea draperiei necalcate, sifonate, ii vad ochii cazuti si mainile triste. Ii plimb mana pe tample si ma simte, atat de gingase-i sunt venele. Si plange si danseaza in camera si eu o vad si o dansez metamorfic, ridicandu-i fustele in cap. Fumeaza o tigara, lent, ca o fata mica… si scrumul ii curge scump pe poale. Elle e mon cher auberge si „Ea este Fiica Mea Prea iubita, în care imi gasesc placerea”

24
Iun
10

Crinolina

25.04.1974

… inima i se opri în loc. Îşi privi reflexia în vitrina magazinului de arme. Da, era EL. Da, era, pentru prima oară în viaţă EL. Butonii cămăşii îi dădeau un aer burghez, iar betelia pantalonilor (da, a pan-ta-lo-ni-lor!) îi îmbrăţişa talia atât de firesc, încât parcă un anume spermatozoid, îmbrăcat în pantaloni, se cuibărise, cu 26 de ani în urmă într-un ovul îmbrăcat, de asemenea, într-o salopetă.

07.03.1970

Părinţii îşi sărbătoreau în acea zi 25 de ani de căsnicie. Sebastien se pregătise cinci ore pentru cina la care erau aşteptaţi 50 de invitaţi- deh!, lume bună, scriitori, pictori, jurnalişti. Se învârtea nervos prin cameră, aşteptând ca ceasul să bată orele 19 şi să poată coborî la cină.  Îşi îngădui o ultimă privire în oglindă. Da, era frumos! Era incredibil de frumos. Pe pielea goală a spatelui se brodau danteluri din umbre şi lumini iar braţele lungi ca două meridiane îi ieşeau năvalnic din lava superbei rochii de tafta roşie. Cureluşele pantofilor negri, cu toc mic, îi îmbrăţişau gleznele subţiri. Machiajul era strident dar elaborat. Buzele roşii precum căpşunile, obrazul rozat şi ochii mari, verzi, cu gene ca doi păianjeni îi dădeau o strălucire magnetizantă. Părea o prăjitură mult prea aspectuoasă, mult prea glazurată, aşezată pe o farfurie urâtă, de lut. Coborî la cină, urmat îndeaproape de un dulce parfum de trandafiri…

24.05.1952

Sebastien împlinea patru ani. Mama îi cumpărase o nouă rochiţă, roz cu paiete şi dantelă…

24.05.1948

„O, scumpa mea! scumpa mamei!!!”, exclamă Louise. „Doamnă” replică asistenta, „este băiat. este un băieţel mic şi drăgălaş şi sănătos”. „Da, fireşte că da, scumpa mamei. Ce obraz frumos… O să fii o domnişorică frumoasă. Draga mea…”.

26.04.1974

Părea că doarme. Un zâmbet amar îi brăzda faţa, legându-i parcă obrajii unul de celălalt. „O, scumpa mea, scumpa mamei scumpă!!!”, urla disperată Louise, lângă sicriul modest, din lemn de fag. Sebastien, îmbrăcat în rochie albă, din satin, cu pantofi albi, îşi odihnea braţele lungi, ca două meridiane din alabastru, pe frumosul lui corp…