Arhivă pentru Septembrie 2009

23
Sep
09

Cruella Vodevil

– Anton, vino langa mine, Anton!
– Da, doamna.
– Anton! De cand esti angajatul meu? De 20 de ani? De 25?
– Cam asa ceva, doamna. Cred ca de 40 de ani.
– In fine. Anton, tu mi-ai fost aproape si cand au fatat Misa si Tisa, si cand mi-am cumparat primul stilou Montblanc, si cand mi-au fost furate Misa si Tisa… si cand m-am maritat.
– Da, doamna.
– Tu crezi ca am facut o alegere buna, Anton?
– In ce sens, doamna? Ca v-ati casatorit? Desi domnul Mark a fost un…
– Ei, prostule. Nu! Cand am vandut puii Misei si Tisei.
– Nu, doamna. Erau 20 de pui, doamna. Ce ati fi facut dumneavoastra cu 20 de pui?
– Pai nu stiu, Anton. Ma intreb. Adu-mi, te rog, un pahar cu apa.
– Sigur, doamna. (Anton se taraie spre bucatarie si toarna doamnei un pahar cu apa. Cei 60 de ani il impovarau groaznic)
– Anton, tu m-ai vazut vreodata imbracata in negru?
– Da, doamna. Cand v-ati casatorit (desi domnul Mark era…) si apoi cand a murit domnu’.
– Oh, da. Asa e. Nu ti-ai dorit sa moara domnul?
– Doamne, nu. Cum puteti spune asemenea lucru, doamna? I-am fost fidel domnului Mark, l-am apreciat, am fost mereu alaturi de dumnealui.
– Alaturi de el… Stii ce, Anton? Eu cred ca tu si sotul meu ati fost amanti. Ba, mai mult, cred ca voi doi ati complotat in rapirea Misei si Tisei.
– Doamna! Cum puteti crede asa ceva? Este de negandit! Domnul Mark era…
– Da, Anton. Asta cred. Si stii de ce cred asta?
– Nu, doamna, e absurd!
– Pentru ca, Anton. Misa si Tisa mi-au spus ca v-au vazut impreuna. Si, ca sa stergeti urmele preacurviei lui Mark, ati decis sa le rapiti. Sa le faceti sa taca!
– Doamna, Misa si Tisa sunt… erau pisici. Patrupede, feline. Eu, doamna…
– Taci, Anton. Mi-au spus. Mi-au spus si cum il pipaiai in salon, si cum va atingeati mainile, in timp ce el canta la pian si tu te faceai ca stergi claviatura de praf. Si cand va atingeati obrajii, in timp ce ii dadeai lustru la butoni. Si stiu ca v-ati culcat amandoi. Intr-o miercuri, eram plecata la Belgrad. A venit la tine in camera… era intuneric bezna. Pisicile vad… A venit la tine si…

(- Anton! Eu sunt!
– Domnul Mark? Scuzati, eram pregatit de somn. Doriti ceva?
– Mark, sunt beat.
– Domnule, vreti sa va ajut?
– Vreau sa ma futi, Mark. Vreau sa ma futi ca si cum as fi sclav, majordom, zarzavagiu, florar. Vreau sa ma futi pana cand imi simti vintrea una cu a ta. Pana iti zvacneste madularul in mine. Pana ne transformam intr-un superb ikebana de brate, de gambe, de grumaji.
– Domnule?….)

– … si v-ati iubit, Anton. Felinele nu mint. Mi-au spus ca simt ca se va intampla ceva rau cu ele. Anton! Te rog! Adu-mi pisicile inapoi!
– Dar, doamna…
– Anton!
(Anton ezita si pleaca pentru un minut in salonul de oaspeti si aduce de acolo doua bibelouri cu doua pisici prafuite)
– Misa!!!! Tisa!!! fetele mele!!! (ranji credibil, cu ochii sticlind)
– Si domnul Mark! (Anton ii intinde doamnei un bibelou cu un pianist din portelan ieftin, o miniatura reusita, insa, a unui om cu tample poleite, care isi odihneste mainile pe o claviatura prafuita)
– Pe el nu il vreau, Anton. Poti sa-l pastrezi. E al tau.Te rog sa dai de mancare la pisici. Eu vreau sa ma odihnesc putin…
– Sigur, doamna! Mai doriti altceva?
– Stinge lumina, te rog. Vad mai bine pe intuneric.

11
Sep
09

ho-ho-ho!

Love is a witty, witty, feather-handler.
since a smart feather-handler must have, besides handwriting skills, pleasure-inducing and torturing skills…
we are either „Knismesyon” or „Gargalesyon”.

(P.S. those terms above turned out to be „concocted”. none of the actual terms „shouted” out to be real).

08
Sep
09

10023.56

„sebastian” e mai mult decat o zona de tigani din bucuresti. e locul unde cristina si-a mancat copilaria, dand cu curul de pamant cand cadea de pe scranciob, ranjind si aratand prietenilor cum se balangane o coaja de samanta in strungareata dintre incisivi, doborand recorduri la tetris, schimband baterii la tamaguchi, varsand berea pe tamaguchi in mod repetat, incercand sa nu rada cand o limba straina ii gadila indrazneata pielea ce uneste urechea de scalp, fiind membra activa a juriului celor opt concursuri de frumusete feminina pectorala si celor sase concursuri de interpretare a melodiei „micul meu univers de copil”.

cristina isi aduce vag aminte de cele patru partide consecutive de amor care s-au petrecut intr-un wolkswagen. cu cinci indivizi diferiti (da, unul era schizofrenic si, in minutul nouazeci a tinut sa-si manifeste alteregoul si i-a fracturat cristinei mandibula cu portiera. in cinci locuri). in timpul celor douazeci de ani traiti in „sebastian”, cristina a dus gunoiul la tomberon de aproximativ (nu mai luam in calcul anii bisecti) sase mii cinci sute de ori, a gatit varza calita de vreo trei sute de ori si a imperecheat sosete de noua sute patruzeci si opt de ori.

acum, cristina are o casa modesta in tunari. are patru copii (din care unul face caca la olita, unul manaca milupa milumil, unul e lego-freak si unul are anus contra naturii). sotul ei, jean, a parasit-o o data cu sentinta din 15 iunie 2009. nepotrivire de caracter (urmare a faptului ca jean a fost fortat de cristina sa aranjeze in fiecare seara franjurile de la covor cu un pieptene pe care scria „platsic 100% nu electzeaza parul”).

e 9.56. cumva, cristina a reusit sa asambleze o cutie de carton, manjita cu tempera. si, deasupra tuturor culorilor care capata sens doar pe forma cubica, leviteaza ea, cu bateriile descarcate si plangande…

07
Sep
09

Noblesse n’oblige pas

Contrar aparentelor, oamenii sunt buni/ Zambete lor sunt sincere, privirile clare/ Si strangerile lor de mana sunt moi si catifelate

Contrar aparentelor, oamenii nu spun minciuni/ Spun doar cuvinte capitonate cu intentii nobile/ Ca cei dragi sa nu se loveasca prea tare

Contrar aparentelor, oamenii se iubesc/ Si cand se urasc, e doar un exercitiu de gandire/ Iar cand se supara, pun in scena o piesa avant-gardista

Contrar aparentelor, oamenii se saruta des/ Numai ca o fac ascunsi, in camere obscure/ Pentru ca sarutul se voaleaza usor la lumina

Contrar aparentelor, oamenii nu mor/ Se joaca des de-a v-ati-ascunselea/ Numai ca uita si ei locul unde se ascund si se ratacesc

Contrar aparentelor, oamenii nu injura/ Isi inhiba scenarii de carnaje/ Si scuipa cuvinte in loc de pumnale, ca sa nu lezeze orga ce canta din organe

Contrar aparentelor, oamenii nu calca pe cadavre/ O fac doar cand pun gladiole la morminte/ Si plang, zoind cu lacrimi fotografiile lipite cu prenadez de cruci din marmura

06
Sep
09

Molocea’s gotta temper

http://andreeamolocea.wordpress.com/2009/09/05/beautiful-girls/

04
Sep
09

The Pettygans

The „pettygans”, as a generic term used to describe the fictionary contestants in a rat-race inside the amphitheatre of a testicle.

02
Sep
09

Carbon makes them nauseated

Cause on the boulevards, there’s us, the halo-people.