24
Iun
10

Crinolina

Sursa: www.templates.com

25.04.1974

… inima i se opri în loc. Îşi privi reflexia în vitrina magazinului de arme. Da, era EL. Da, era, pentru prima oară în viaţă EL. Butonii cămăşii îi dădeau un aer burghez, iar betelia pantalonilor (da, a pan-ta-lo-ni-lor!) îi îmbrăţişa talia atât de firesc, încât parcă un anume spermatozoid, îmbrăcat în pantaloni, se cuibărise, cu 26 de ani în urmă într-un ovul îmbrăcat, de asemenea, într-o salopetă.

07.03.1970

Părinţii îşi sărbătoreau în acea zi 25 de ani de căsnicie. Sebastien se pregătise cinci ore pentru cina la care erau aşteptaţi 50 de invitaţi- deh!, lume bună, scriitori, pictori, jurnalişti. Se învârtea nervos prin cameră, aşteptând ca ceasul să bată orele 19 şi să poată coborî la cină.  Îşi îngădui o ultimă privire în oglindă. Da, era frumos! Era incredibil de frumos. Pe pielea goală a spatelui se brodau danteluri din umbre şi lumini iar braţele lungi ca două meridiane îi ieşeau năvalnic din lava superbei rochii de tafta roşie. Cureluşele pantofilor negri, cu toc mic, îi îmbrăţişau gleznele subţiri. Machiajul era strident dar elaborat. Buzele roşii precum căpşunile, obrazul rozat şi ochii mari, verzi, cu gene ca doi păianjeni îi dădeau o strălucire magnetizantă. Părea o prăjitură mult prea aspectuoasă, mult prea glazurată, aşezată pe o farfurie urâtă, de lut. Coborî la cină, urmat îndeaproape de un dulce parfum de trandafiri…

24.05.1952

Sebastien împlinea patru ani. Mama îi cumpărase o nouă rochiţă, roz cu paiete şi dantelă…

24.05.1948

“O, scumpa mea! scumpa mamei!!!”, exclamă Louise. “Doamnă” replică asistenta, “este băiat. este un băieţel mic şi drăgălaş şi sănătos”. “Da, fireşte că da, scumpa mamei. Ce obraz frumos… O să fii o domnişorică frumoasă. Draga mea…”.

26.04.1974

Părea că doarme. Un zâmbet amar îi brăzda faţa, legându-i parcă obrajii unul de celălalt. “O, scumpa mea, scumpa mamei scumpă!!!”, urla disperată Louise, lângă sicriul modest, din lemn de fag. Sebastien, îmbrăcat în rochie albă, din satin, cu pantofi albi, îşi odihnea braţele lungi, ca două meridiane din alabastru, pe frumosul lui corp…


8 Răspunsuri to “Crinolina”


  1. iunie 24, 2010 la 12:15 pm

    ciudat. (si mama vroia un baiat,m-a avut pe mine, acum vrea o fata si se plange ca uneori sunt prea baietoasa. eu cred ca doar exagereaza. off-topic.)

  2. 2 hoefora
    iunie 24, 2010 la 12:20 pm

    La mine a fost asa cu tata, care a fost dezamagit cand, la maternitate, s-a trezit cu o miniatura de muiere in brate. :)

  3. 3 mr. m
    iunie 24, 2010 la 7:24 pm

    ciudat… foarte ciudat… frumos, totusi

  4. 4 hoefora
    iunie 24, 2010 la 7:25 pm

    Multumesc? :)

  5. 5 missdeianeira
    iunie 25, 2010 la 9:36 am

    superb, oricum…

  6. 6 hoefora
    iunie 25, 2010 la 9:47 am

    Multumesc, oricum..:) tu nimic? nu mai scrii nimic, miss?

  7. iunie 25, 2010 la 4:59 pm

    “dance on my heart, laugh swoop and dart,

    la-di-di-da

    Now we all know you, yeah”


Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.